O carte versus o gogoașă întreagă.

 
De ce sunt scumpe cărțile? Haideți să facem o mică socoteală. Să luăm ca exemplu cele mai recente romane de Ghosh, vândute într-un lanț de librării.  UN FLUVIU DE FUM și O MARE DE MACI.
 

 
Preț de librărie: 48,5. Dv mergeți în librărie și dați banii ăștia. Din care:
 
4 lei – TVA. (9%)
20 lei – rabatul pe care îl ia librăria. (45%)
4 lei – dreptul de autor.
10,4 lei – prețul de tipărire.
4,9 lei – traducerea.
3 lei – redactarea, tehnoredactarea, coperta, corectura etc (de fapt „construirea” efectiva a obiectului carte, considerată aici la costuri minime)
 

Ce mai rămâne pentru editor? 2,2 RON!!!!!!!!

Ba nu! Din amărâții de 2,2 lei trebuie plătit 16 % impozit…

Rămân 1,85 RON


Și nu am inclus aici cheltuielile celelalte, pentru deplasarea cărților la librării, închirierea unei mașini, timpul pierdut cu formularele pe care le inventează statul în fiecare an, telefoanele interminabile cu difuzorii, vânarea contabililor etc etc etc. Și nu am inclus accidentele foarte dese, precum cel de la Consulatul Român din New York, care a zădărnicit venirea autorului în România – pentru o editură mică e o pierdere uriașă. La romanul Un Fluviu de Fum la cheltuieli ar trebui inclus și biletul de avion plătit de editură… Dar vorbim acum în general, despre o carte de 600 de pagini.

După o muncă titanică de redactare a traducerii, de gândire a copertei, de citire și răscitire de luni de zile a cărții, de negocieri cu agenții, de telefoane către librării, de drumuri fără capăt, din 48,5 RON cât plătiți dv la librărie, editura se alege cu 1,85 RON.

Nu ajung nici măcar pentru 2 bilete RATB.

Nu se poate cumpăra nici un bilet de metrou.

Sau o gogoașă cu ciocolată de la noua gogoșerie din Academiei, din colț.


După cum vedeți, partea leului le revine librăriilor. Care sunt la ora actuala niște găuri negre, niște bănci din care nu ne mai putem scoate banii noștri. Majoritatea au ajuns să ne anunțe sec că nu au de unde să ne plătească, au folosit banii pentru a plăti salarii, a se extinde etc. Trăim mereu cu teama că acești jucători vor pica și tot ceea ce am investit în ultimii ani, muncă, talent, seriozitate, transpirație, bani, speranțe se va nărui într-o clipă. Altădată am să vă explic de ce chiar și cele trei sferturi de gogoașă care ar trebui să vină din vânzarea cărții sunt numai pe hârtie. În realitate nici acestea nu vin…

Cei 1,85 RON câștigați la vânzarea unei cărți de 590 de pagini vor veni peste multe luni după vânzarea cărții. Între timp o altă carte e gata de tipărire, aștepta doar cei 1,85 lei ca să poată fi publicată. Și s-a zis cu gogoașa!

În momentul ăsta am 7 cărți aproape gata de publicare – 3 Tagore, 1 Singh, 2 Ray, 1 Saratchandra.

Dar am impresia că năravul librarilor de a folosi banii editorilor pentru a crește ei va sugruma piața de carte.

Ceea ce nu înțeleg difuzorii este că suntem legați la același aparat de respirat. Și când  opresc oxigenul editorilor se sufocă singuri…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s