Maitreyi DEVI

Maitreyi, cea pe care cititorul român o ştia închisă între filele cărţii lui Eliade, a trăit în realitate. Adevărata Maitreyi a fost o femeie în carne şi oase, care a iubit, a îmbătrânit, a scris, a avut copii şi nepoţi.

portret_maitreyi

Cărți publicate la Taj: ÎN ARȘIȚA DRAGOSTEI. Poeme și confesiuni despre Mircea Eliade.

Ea a ieşit din poveste, devenind o figură proeminentă a intelectualităţii indiene din secolul trecut, activist social, reformator, luptător pentru drepturile celor oropsiţi de soartă şi pentru mediu într-o vreme când asemenea preocupări erau foarte rare, vicepreşedinte al Consiliului Coordonator al Femeilor Indiene, fondator al Consiliului pentru Promovarea Consensului Comunitar.

A fost consultată de guvernul indian în mai multe rânduri, fiind chemată pentru a gestiona criza de la graniţă în timpul războiului din 1972, când Bangladesh s-a despărţit de Pakistan şi mii de indieni au trecut graniţa din Bangladesh, fugind în India. În haosul creat atunci, Maitreyi s-a îngrijit de copiii pierduţi, de răniţi şi bolnavi. Inspirată de suferinţa cu care s-a înfruntat în acele momente, ea a înfiinţat orfelinatul Khelaghar, lăsându-l moştenire fiului şi nurorii sale, Priyadarshi şi Rupa Sen.

Însă Maitreyi a fost în primul rând o scriitoare de marcă în spaţiul bengalez. Şi-a publicat prima carte la vârsta de şaisprezece ani.Beneficiind de

o prefaţă semnată de Rabindranath, mentorul autoarei şi cel care i-a descoperit talentul ieşit din comun, versurile s-au bucurat de recenzii extraordinare în epocă.

Un singur lucru nu s-a schimbat în viaţa acestei femei extraordinare, până la moarte: iubirea pentru Mircea Eliade.

Când a auzit, după mai mult de patru decenii, despre cartea care îi poartă numele, toată viaţa i-a fost dată peste cap. Şi Maitreyi i-a dat lui Mircea replica de fapt, replicile au fost două: volumul de poezii de dragoste „Aditya Marichi” (însemnând „rază de soare”, inclus de noi în cartea ÎN ARȘIȚA DRAGOSTEI) şi romanul „Na Hanyate”, publicat în România cu titlul „Dragostea nu moare”. Opera sa literară, în bengali şi engleză, cuprinde un roman, patru cărţi de poezie, opt lucrări despre Tagore, cărţi şi eseuri de călătorie, filozofie şi reformă socială. A editat colecţii despre Gandhi şi autori din Bangladesh. În 1976 i s-a decernat cea mai importantă distincţie literară indiană, premiul Academiei de Litere (Sahitya Akademi Award, al cărui laureat este şi Amitav Ghosh), pentru controversatul roman „Na Hanyate”.

Ca o încununare a luptei sale pentru conservarea mediului, ca şi a muncii de pionierat de la orfelinatul Khelaghar, în anul 1989 ONU i-a acordat medalia Global 500 Roll of Honour – distincţie decernată celor ce „îi pot inspira pe alţii cu faptele lor extraordinare”, cu care se pot lăuda personalităţi de talia unui Jacques-Yves Cousteau, Edmund Hillary, Robert Redford, Brigitte Bardot, Margaret Thatcher, David Attenborough, Gerald Durrell, Jane Goodall, Jimmy Carter, prinţul Phillip (duce de Edinburgh), dar şi organizaţii prestigioase precum National Geographic, Worldwide Fund for Nature sau Greenpeace.

Orfelinatul pe care l-a deschis Maitreyi în anul 1972, aflat astăzi la Badu, un orăşel la 35 de kilometri depărtare de Calcutta (cu numele nou Kolkata), şi continuat de soţii Sen, se conduce după ideile lui Tagore, puse în practică în Shantiniketan, încurajând plantarea de copaci, festivalurile şi activităţile culturale în mijlocul naturii. Maitreyi a vrut ca prin acest refugiu să aducă pacea sufletească oropsiţilor soartei, pentru care existenţa înseamnă o continuă luptă pentru supravieţuire. Cei interesaţi a face muncă de voluntariat sau donaţii pentru Fundaţia deschisă de Maitreyi Devi pot afla mai multe detalii la: http://khelaghar.in

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s